
|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.
|
Prezintă rolul Junimii şi al lui Titu Maiorescu în impunerea noii direcţii în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Junimea este o grupare culturală, iniţiată de Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, având ca mentor pe Titu Maiorescu.
Societatea culturală Junimea a luat fiinţă la Iaşi, în 1863 şi a avut două direcţii principale: una literară şi una culturală. Pentru a promova ideile Junimii, se înfiinţează, tot la Iaşi, în 1867, revista Convorbiri literare în care se vor publica principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii.
Etapele Junimii:
- 1863 – 1874
- Activitatea Junimii este importantă mai ales prin caracterul ei polemic în domeniul limbii, literaturii şi culturii.
- Se promovează principii estetice şi sociale.
- 1874 – 1885
- Se consolidează „o nouă direcţie” în literatura română, prin apariţia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici.
- după 1885
- Junimea şi Convorbiri literare se mută la Bucureşti.
- Activitatea junimiştilor se canalizează către preocupări universitare, căpătând un caracter academic.
- Junimiştii se interesează de dezvoltarea altor domenii ale vieţii culturale: filozofia, istoria, geografia.
Obiectivele Junimii:
- răspândirea spiritului critic
- încurajarea literaturii naţionale
- neatârnarea intelectuală a poporului român
- originalitatea culturii şi a literaturii române
- crearea şi impunerea valorilor naţionale
- culturalizarea maselor
- unificarea limbii române literare
Manifestările Junimii:
- Educarea publicului prin „prelecţiuni populare”, reuşind să impună o mentalitate junimistă în epocă, fără dogme, şi să dezvolte spiritul oratoric.
- Unificarea limbii române literare prin propunerea înlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin, susţinerea ortografiei fonetice, combaterea etimologismului, introducerea de reguli gramaticale.
- Promovarea literaturii valoroase în paginile revistei Convorbiri literare.
Titu Maiorescu (1840 – 1917)
- Idei filozofice
- Principiul purificării prin artă, preluat de la Aristotel
- Misiunea artei este aceea de a exprima frumosul (Hegel)
- Arta este o finalitate fără scop (Kant)
- Menirea artei este de a moraliza (Schopenhauer)
- Idei estetice
- Dă pentru prima oară o definiţie poeziei, în studiul „O cercetare critică asupra poeziei noastre de la 1867”.
- Poezia trebuie să îndeplinească două condiţii: una materială (forma) şi una ideală (conţinutul).
- În studiul „Comediile d-lui I.L. Caragiale”, susţine că opera literară trebuie să ilustreze raportul dintre artă şi realitatea socială.
- Arta are funcţie moralizatoare prin faptul că dacă trezeşte emoţii estetice, acestea nimicesc răul din oameni, mai ales egoismul.
- Critică literară
- Impune gustul şi rafinamentul maiorescian în aprecierea valorii operelor literare ale vremii şi urmăreşte prin critica sa înlăturarea mediocrităţilor din literatură.
- Pune accent pe forma artistică, pe conţinutul de idei, pe originalitate şi autenticitate, apreciind în mod deosebit specificul naţional.
- În studiul „Eminescu şi poeziile lui”, Titu Maiorescu intuieşte geniul eminescian îndată după apariţia a numai trei poezii: „Veneră şi Madonă”, „Epigonii”, „Mortua est”
- Idei culturale
- În studiul „În contra direcţiei de astăzi în cultura română”, Titu Maiorescu teoretizează şi demonstrează „teoria formelor fără fond”, considerând că nu trebuie împrumutate forme din occident, ci trebuie ridicat fondul cultural autohton la înălţimea acelor forme.
- Idei lingvistice
- În studiul „Despre scrierea limbei române”polemizează împotriva etimologismului susţinut de paşoptişti şi susţine cu fermitate ideea că limba română este o limbă fonetică, pledând în acelaşi timp pentru oficializarea alfabetului latin.
- „Beţia de cuvinte”satirizează fraza supraîncărcată în exprimarea unor contemporani, numind-o frazeologie, ca simptom grav al bolii care se cheamă „lipsă de idei”.
- În studiul „Neologismele” remarcă avalanşa neologismelor ce au inundat limba română şi îndeamnă la discernământ în acceptarea acestora.