BluePink XHost

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Ilustrează conceptul operaţional tradiţionalism, prin referire la un text liric studiat.

Tradiţionalismul este un curent cultural care preţuieşte, apără şi promovează tradiţia, percepută ca o însumare a valorilor arhaice, tradiţionale ale spiritualităţii şi expuse pericolului degradării şi eroziunii.

Caracteristicile tradiţionalismului:

• întoarcerea la originile literaturii
• ideea că mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor
• problematica ţăranului
• accent pe etic, etnic, social
• universul patriarhal al satului
• proză realistă de reconstituire socială
• istoria şi folclorul sunt principalele izvoare de inspiraţie, dar într-un mod exaltat
• ilustrarea specificului naţional, în spirit exagerat

„În grădina Ghetsemani”,de Vasile Voiculescu

Vasile Voiculescu este un poet care se înscrie în linia tradiţionalismului interbelic, alături de Ion Pillat. Poezia „În grădina Ghetsemani” apare în 1921, în volumul „Pârgă”.

• Tema poeziei este una religioasă, reprezentând suferinţele Mântuitorului înaintea răstignirii pe cruce. Ca sursă de inspiraţie, poetul  pleacă de la textul Sf. Ev. Luca (22, 40-46).

Poezia este structurată în patru catrene, organizate în jurul elementelor ce ţin de natura duală a lui Iisus, de om şi de fiul lui Dumnezeu.
În strofa de început, este prezentată suferinţa interioară a Mântuitorului, ca rezultat al conflictului dintre dimensiunea umană şi cea divină. Mântuitorul este surprins într-o ipostază a umilinţei, „căzut pe brânci în iarbă”, împotrivindu-se destinului, refuzând paharul. În versul al treilea, evidenţiem un contrast cromatic, devenind un simbol  al dualităţii personajului: „sudori de sânge”- „chipu-i alb ca varul”.
În strofele a doua şi a treia, motivul central este cel al cupei. Epitetul „grozava cupă”, accentuează drama lui Iisus, care este tentat să o refuze. Epitetul hiperbolic „sete uriaşă”, exprimă dorinţa de împăcare, de linişte a Mântuitorului. În ultimul vers, metafora „infama băutură” exprimă păcatele omenirii.
În strofa a patra, motivul central este cel al trădării. Grădina este un topos spiritual al ispitirii. Natura este personificată: „măslinii  se frământau”, „păreau că vor să fugă”. Ultimele 2 versuri au o funcţie anticipativă, zborul uliilor simbolizând sfârşitul.

• Predomină epicul şi descriptivitatea, mai puţin lirismul.

• Poeziei nu lasă loc de mai multe interpretări.

• Elementele de prozodie sunt de factură clasică:
• Ritm iambic şi amfibrahic;
• Rimă încrucişată;
• Măsura versurilor de 14 silabe;