- Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiată.
Romantismul este o mişcare literară şi artistică, apărută în Europa la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea ca reacţie la rigoarea, dogmatismul estetic, domnia raţionalismului rece, promovate de clasicism.
Romantismul şi-a propus să iasă din convenţional, susţinând manifestarea fanteziei şi exprimarea sentimentelor, a originalităţii, spontaneităţii şi sincerităţii emoţionale, promovarea libertăţii de expresie.
Caracteristicile romantismului:
- Introducerea unor categorii estetice noi: urâtul, grotescul, fantasticul, macabrul, pitorescul etc.
- Specii literare inedite: drama romantică, meditaţia, poemul filozofic, nuvela istorică
- Cultivă sensibilitatea, imaginaţia şi fantezia creatoare, minimalizând raţiunea şi luciditatea.
- Promovează inspiraţia din tradiţie, folclor şi din trecutul istoric.
- Acordă mare importanţă sentimentelor omeneşti, cu predilecţie iubirii.
- Construirea eroilor excepţionali, care acţionează în împrejurări ieşite din comun, precum şi portretizarea omului de geniu şi condiţiei nefericite a acestuia în lume,
- Îmbogăţirea limbii literare, prin includerea cuvintelor şi expresiilor populare, a arhaismelor, a regionalismelor specifice oralităţii.
- Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupă locul principal.
Argumente pentru încadrarea nuvelei „Alexandru Lăpuşneanul” în curentul romantic:
- Nuvela istorică este o specie literară inedită, specifică romantismului, care promovează inspiraţia din trecutul naţional şi evidenţierea specificului local.
- Apare în 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”, care sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu trasează direcţiile romantismului românesc.
- Tema nuvelei ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul, deci se inspiră din trecutul naţional.
- Personajul Alexandru Lăpuşneanul este romantic, cu trăsături puternice, un erou excepţional, ale cărui fapte sunt impresionante prin cruzime, perfidie, setea şi plăcerea răzbunării.
- Antiteza este principala modalitate de construire a personajelor, a faptelor acestora (ex.: cruzimea şi răutatea lui Lăpuşneanul în antiteză cu blândeţea şi bunătatea doamnei Ruxanda).
- Scenele cutremurătoare romantice: omorârea celor 47 de boieri, aşezarea capetelor retezate sub forma unei piramide după rangurile boiereşti, moartea prin otrăvire a lui Lăpuşneanul etc.
BluePink