BluePink XHost

Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

. Exemplifică modalităţile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Ioan Slavici.

I. Caracterizare directă – referirea asupra personajului este exprimată în mod direct de către:

a. autor (narator)
Slavici apelează la caracterizarea directă atunci când sugerează încă de la începutul nuvelei trăsăturile dominante ale lui Lică Sămădăul: ”porcar şi el, dar om cu stare care poate să plătească grăsunii pierduţi ori furaţi […] e mai ales om aspru şi neîndurat […] care ştie toate înfundăturile, cunoaşte pe toţi oamenii buni şi mai ales pe cei răi”, de teama căruia tremura toata lumea şi care “ştie să afle urechea grăsunului pripăşit chiar şi în oala de varză”.

b. celelalte personaje din operă
Deşi exercită asupra Anei o dominaţie fascinantă, Lică este caracterizat în mod direct de Ana ca fiind “om rău şi primejdios”. Ana îşi avertizează soţul că Sămădăul este periculos, fapt ce “se vede din ochii lui, din rânjetul lui şi mai ales din căutătura ce are, când îşi roade mustaţa  cu dinţii.”
Tot Ana este cea care la un moment dat observă o diferenţă între Lică şi Ghiţă, contribuind la caracterizarea amândurora: ”Tu eşti om, Lică, iar Ghiţă nu e decât muiere îmbrăcată în haine bărbăteşti, ba chiar mai rău decât aşa.” 

c. personaj însuşi (autocaracterizare)
Modalitatea principală în observaţia psihologică întreprinsă de Ghiţă este introspecţia, autoanaliza. Când cade în patima banilor, îşi dă seama că este o fire slabă, autocaracterizându-se: ”aşa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voinţa mea?!”

II. Caracterizare indirectă

a. prin fapte, gânduri, atitudini, vorbe, reacţii
  - fapte: Om harnic şi cinstit, la început Ghiţă ia în arendă hanul „Moara cu noroc” deoarece îşi dorea să agonisească atâţia bani încât să angajeze vreo zece calfe cărora să le dea el de cârpit cizmele oamenilor. Treptat, el este atins de patima banilor care îi va oferi de altfel şi un sfârşit tragic.
     Faptul că îşi cumpără pistoale de la Arad, că îşi mai angajează o slugă, pe Marţi, “un ungur nalt ca un brad” şi doi câini indică incertitudinea şi nesiguranţa care îl domină după ce relaţiile cu Lică Sămădăul se complică din ce în ce mai mult.
  - gânduri: Gândurile lui Ghiţă privitor la faptul că pentru prima oara îşi dorea să nu fi avut nevastă şi copii, să nu fi fost legat de nimic şi să fi putut risca pentru a câştiga mai mult sunt un prim indiciu al transformării lui Ghiţă într-un împătimit.
  - vorbe: Atunci când îşi dă seama de gravitatea situaţiei în care ajunge, Ghiţă îşi face reproşuri, are remuşcări sincere şi dureroase: “iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am să mă iert cât oi trăi pe faţa pământului.”

b. mediu
Aşezată într-o vale, „Moara cu noroc” este înconjurată de locuri rele. Porcarii cu apucături primitive, fioroşi la înfăţişare, bandiţi, hoţi, stăpâni de turmă alcătuiesc lumea ce se perindă pe la „Moara cu noroc”. Hanul devine simbol al îmbogăţirii şi va exercita influenţe negative asupra lui Ghiţă în acelaşi mod în care o va face Lică Sămădăul, devenind mediul propice pentru un împătimit al banilor.

c. relaţia cu celelalte personaje
Pe măsură ce petrece mai mult timp la „Moara cu noroc” şi are un mai mare contact cu Lică Sămădăul, relaţiile lui Ghiţă cu familia sa devin din ce în ce mai reci şi mai tensionate. Ana observă că bărbatul ei este îngândurat, se înstrăinează de ea şi de copii, ajunge “mai de tot ursuz”, nu mai zâmbeşte ca înainte şi se “mânie” foarte uşor.